In vizita la Rasnov

O dimineata linistita de luni alaturi de o cafea, cateva site-uri si binenteles alaturi de fotografiile din mini vacanta din weekend. Dupa ce am citit un articol despre rezervatia de ursi „Libearty” de langa Zarnesti, am vorbit repede cu cativa amici si ne-am imbarcat intr-o tura de o zi pana prin zona, obiectivele fiind ursuleti de la rezervatie si cetatea Rasnov.

Zis si facut, sambata dimineata pornim la drum cu masina si alegem sa mergem pe drumul ce trece pe la Cheia. Drumul a fost pur si simplu incredibil, totul fiind acoperit de zapada (ninsese mult cu o zi inainte). Cat priveai cu ochii o patura alba acoperea tot, copaci cu crengi lasate luptandu-se cu zapada, nu am cum sa va descriu in cuvinte cat de superb a fost. Daca cineva are vreodata indoieli ca tara noastra este superba, recomand acest drum si garantat parerile se vor schimba 🙂  Din pacate nu prea am facut fotografii pe drum, eram prea ocupat sa stau cu gura cascata. Promit ca data viitoare fac multe si va arat. Dupa multe multe muuuuulte serpentine (am mentionat vreodata ca am rau de masina?) am reusit sa ajungem in Brasov, unde surprinzator era cald si un cer senin cu cativa norisori pufosi si soare. Nu ne oprim in Brasov, deja il stim prea bine si urmarind indicatoarele din oras pornim catre Rasnov.

Orasul Rasnov, cu faimoasa cetate ce sta de veghea deasupra lui. Orasul micut, modest si dragut, cu multe case vechi din ce am vazut, imi aduce aminte de cateva stradute ascunse din Bucuresti, transportandu-ma parca in alte vremuri. Continuam noi spre cetate, unde vedem cateva indicatoare care ne anuntau ca la doar 1,5 km distanta gasim si „Pestera Valea Cetatii„. De aceasta pestera nu stiam nimic, nu stiam nici ca exista aici asa ca binenteles am zis sa mergem un pic si acolo.

Lasam masina intr-o mica parcare amenajata la marginea drumului si vedem un indicator catre pestera ce spune: „450 de metri sau 8 minute de mers in natura”. Absolut genial. Un drum mic si superb prin padure, acoperit de zapada, cu soarele ce lumina printre copaci, ne duce incet incet catre pestera si noi fara graba am facut mai mult de 8 minute. Ne place natura mult si bataia cu zapada si mai mult 😀 Cu zapada in cap si haine reusim sa ajungem la pestera, aici multi turisti ca noi, tocmai ce intrase un grup cu ghid-ul si doamna de la casa de bilete ne roaga sa ne grabim sa intram sa ii prindem din urma. Pestera este amenajata intr-o singura sala uriasa, cu o acustica incredibila, atat de buna acustica incat ocazional se tin concerte de muzica clasica aici. In mijlocul turului, doamna ghid ne intreaba daca dorim sa experimentam „intunericul adevarat”, binenteles tot grupul accepta si la semnalul doamnei se sting toate luminile din pestera. O experienta grozava, sa nu poti sa iti vezi degetul care sta la un centimetru de nas. Parca toti din grup isi tineau respiratia, nu auzeam decat sunetul catorva picaturi de apa cazand prin pestera, si ocazional cate o miscare a oamenilor ce imi atragea instant atentia. Luminile se aprind, pe cativa oameni ii vad cu adevarat fericiti la vederea acestora… fear of the dark ? Continuam turul, facem fotografii cum putem (data viitoare vin cu trepied) si in final ajungem iar la lumina naturala si zapada unde deja asteptam oamenii pentru urmatorul grup.

Ne intoarcem la cetate, parcam din nou si pornim la picior pe drumul pana sus. Nu eram siguri daca putem sa urcam cu masina chiar pana la cetate (aparent se poate), dar plimbarea de 10 minute ne-a facut bine, mai ales aerul curat de munte. La cetate oameni multi, turisti si nativi, acestia din urma fiind mai aparte prin costumatii medievale, sabii etc. Un pic mai rece vremea la cetate, si vant puternic, dar ne facem curaj si ne plimbam pe stradutele unor alte vremuri, admiram peisajul cat si vista asupra orasului Rasnov si fugarim cu camerele foto cateva pisici prin cetate. A fost distractiv si astept sa revin aici in timpul unui festival medieval, cand cetatea este impanzita de oameni costumati si muzica medievala rasuna intre ziduri.

Deja era dupamiaza cand ne hotaram sa parasim cetatea in cautarea ursuletilor de la Libearty. Nu stiam exact drumul, dar mergem incet si ne uitam peste tot dupa indicatoare. La 400 de metri de la iesirea/intrarea in Zarnesti, porneste un drum forestier, destul de acceptabil, dar care ne lasa masina plina de noroi. Dupa aproximativ 2 km pe acest drum, ajungem la rezervatie unde avem o surpriza neplacuta. Este inchis.  Se intra doar sambata si duminica, doar la orele 11 si 13. 2 grupuri origanizate cu ghid. Din pacate noi nu stiam asta 😦  Stam un pic de vorba cu domnul care pazea intrarea, ne jucam cu un catel foarte foarte pufos (semana a ursulet un pic) si plecam cu ideea fixata sa planuim o alta vacanta si sa revenim sa vedem ursuletii.

O mica oprire in Brasov ceruta de stomac si foame si pornim inapoi catre Bucuresti.

Cateva fotografii din excursie aici, si vor urma mai multe in posturile urmatoare 🙂

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: