Archive for the ‘Trasee montane’ Category

Canionul si Cascada Tamina / Tamina canyon and waterfall

Ultima oara cand v-am povestit ceva despre muntii Piatra Mare, era in iarna dintre 2014-2015 si din motive de siguranta cat si de timp nu am apucat sa parcurg acest canion. Ei bine a venit timpul pentru inca o calatorie montana si am ales sa imi petrec weekend-ul aici.

Canionul Tamina este fratele mai mic al bine cunoscutului Canion 7 Scari, fiind amandoua situate in acelasi masiv, la doar cativa kilometri distanta. Astfel am pornit cu trenul meu preferat Regio 3001 pana la statia Timisu de Sus. Aici cateva indicatoare ma si indreapta in directia corecta si dupa doar 1 km de mers pe DN1 ajung la intrarea pe traseu. Pana la canion, ajungem usor urmand un drum forestier dupa aproximativ o ora de mers. Binenteles putem urma si traseul prin padure, ceva mai salbatic si mai frumos si totusi destul de usor ca dificultate.

Am avut o surpriza (un pic neplacuta) sa intalnesc si alti oameni la canion. De ce zic neplacuta? Canionul se afla intr-o stare avansata de deteriorare (chiar se discuta un plan de restaurare al canionului) si nu recomand traversarea acestuia de catre nimeni in adidasi si tenesi cum erau ceilalti oameni de aici 🙂 Continuand, privelistea este absolut superba ! Si desi scarile sunt cam rupte, inca se poate trece destul de usor prin canion. Trebuie totusi o grija destul de mare, scarile fiind ude si alunecoase si in anumite locuri fiind nevoie sa calcam pe pietre in apa curgatoare…  Dupa trecerea prin canion se poate reveni pe traseul catre varful Piatra mare.

Desi nu este la fel de impresionant ca si Canionul 7 Scari, acest canion este la fel de frumos si majestic si merita oricand o vizita 🙂 Va las cu cateva fotografii sa vedeti despre ce este vorba 🙂

ENGLISH:

Last time i spoke to you guys about Piatra Mare mountains, was in the winter between 2014-2015, when for safety and time reasons, i could not go through this canyon. Well the time for a cityscape has arrived and i chose to go there for this weekend.

Tamina Canyon is the smaller brother of the 7 Stairs Canyon, both in the same mountains with only a few miles between them. Thus i took my favorite train, regio 3001 till the stop call Timisu de Sus. Here a few signs led me on the right pat and after about 1 km along DN1 i reach the entrance of the trail. You can get to the canyon by following the road for about 1 hour or by taking the mountain trail, where it is more beautiful and more wild 🙂

I had the surprise (rather unpleasant) of meeting other people here at the canyon. Why unpleasant? The canyon is currently in an advanced state of decay (there is currently a plan of restoration of the place) and i do not recommend the crossing in bad footwear like the people i met here. Moving on, the view here is amazing ! and although the stairs are a bit broken, they can still be crossed easily enough. Take great care, the stairs are wet and slippery in places and sometimes you have to step around them on rocks in the rushing water… After passing through the canyon, you can rejoin the trekk up to Piatra Mare peek.

Although it is not as impressive as the 7 Stairs Canyon, this one is just as beautiful and majestic and deserves a visit anytime 🙂 I now leave you with a few photos to see what i am talking about 🙂

Cu prietenii in Piatra Craiului.

Tuturor ne place sa calatorim nu? Si fie o facem cu prietenii, fie o facem singuri, dar de ce sa nu o facem si cu niste straini in grupuri organizate? 🙂 Astfel, cautand pe facebook, am gasit un grup de oameni faini care se ocupa cu organizarea de excursii. Uneori la munte, uneori in alte tari, in orase, sate, manastiri etc etc etc… Si norocul meu sa descopar ca urma o excursie la munte, si nu orice munte ci chiar in Piatra Craiului. Imediat am luat legatura si mi-am rezervat loc… 🙂

Zis si facut, ajungem la ziua plecarii, ne intalnim toti la gara si pornim la drum. Traseul ales pentru aceasta tura de o zi a fost : Satul Satic – Valea lui Ivan – Crucea Granicerului – Marele Grohotis – Grota Stanciului – Cerdacul Stanciului – Drumul Granicerilor – Cabana Garofita – Satul Satic

Dificultate medie spre dificila, cu mers prin padure si panta caracteristica pentru Piatra Craiului. Vremea la inceput nu a vrut sa tine cu noi si am fost un pic prinsi de ploaie dar eram pregatiti si echipati corespunzator… Am avut ocazia sa vedem un loc unde obisnuia sa vina Ceausescu pentru a vana, am strabatut granita straveche pe Drumul Granicerilor, am facut un pic de speologie prin Pestera Stanciului. Si cel mai frumos a fost cand ne-am testat balansul si curajul pe Marele Grohotis. O descriere pe scurt a acestui traseu ar fi: peisaje superbe si de neuitat 🙂

Despre grup ce pot spune, a fost o experienta interesanta, oamenii au fost distractivi si placuti, dar nu prea am avut ocazia sa comunicam asa mult, fiind absorbiti pe o parte de frumusetea locului si pe alta parte de oboseala fizica :)))  Dar per total a fost frumos si placut si costul calatoriei a fost chiar foarte bun. Grupul se numeste Terra Incognita si vi-l recomand 🙂

O zi faina tuturor si vreme buna in calatorii 🙂

Muntii Piatra Mare / Piatra Mare mountains

Buna ziua inca o data.

Ultima oara v-am aratat ce frumoasa este toamna in muntii nostrii si cum anotimpurile s-au schimbat, am zis ca este cazul sa va arat si maretia iernii. Si ce loc mai bun pentru asta decat la munte? 🙂 Astfel am facut o mica vacanta de 2 zile in Muntii Piatra Mare, urcand pana la Varful Piatra Mare. Au fost doua zile pline de zapada si de voie buna, de mult soare si mult vin fiert la cabana si binenteles de multe fotografii…

Traseul ales a fost cu pornire de la Dambul Morii, din localitatea Timisu’ de Jos, urcand pe traseul numit „Drumul Familiar”. La inceput nu stiam la ce sa ne asteptam, vantul batea destul de rece si traseul parea format din mult noroi. Dar pe masura ce am continuam sa mergem, noroiul a fost acoperit de straturi din ce in ce mai mari de zapada si frigul a lasat loc caldurii adusa de soare. Un traseu destul de usor, dar si destul de frumos. Cu mers incet si multe pauze, am reusit sa ajungem dupamiaza si la cabana, un pic obositi din cauza lipsei de conditie fizica. Aici ne-am hotarat sa stam cuminti si sa urcam spre varf a doua zi, pentru a nu risca sa ne prinda noaptea pe traseu… La cabana aveam rezervare facuta, pentru a fi siguri ca avem loc ( 0744.32.26.32 Dl. Attila Kovacs este cabanierul ).

Seara faina la cabana, cu mancare buna si dupa preferinta vin fiert sau ceai cald 🙂 Am avut surpriza sa gasim board games la cabana si asa am stat sa ne jucam Remi… Cabana a fost reamenajata recent si arata intradevar frumos si cel mai important, este calduroasa pe timp de iarna 😀 Si noaptea privelistea de aici este incredibila. In departare vedem luminile Brasovului licarind constant si deasupra noastra o mare de stele acopera tot cerul. O priveliste care sa va taie rasuflarea…

A doua zi dimineata, nu chiar matinal, am luat un mic dejun delicios pentru a avea energie restul zilei si am pornit spre varf. Dupa puterea fiecaruia pana la varf se face cam 45 min – 1h:30, pe un traseu care deschide treptat privelistea in toate directiile. De la varf am avut ocazia sa admiram Bucegii inzapeziti… Varful Piatra Mare – 1844 m atinsi cu mandrie de grupul nostru si de multi alti calatori pe care i-am intalnit in zona 🙂

Si de aici noi am luat decizia sa nu ne intoarcem pe acelasi drum. Astfel ne-am mutat pe indicatorul Cruce Rosie / Banda Albastra spre Timisu’ de Sus. Si a meritat din plin aceasta decizie, deoarece pe cat de frumos a fost traseul din prima zi, acesta din ziua doi a fost si mai superb 🙂 Cat vedeam cu ochii, peste tot doar zapada si poteci nestrabatute. Am facut urme in zapada, uneori afundandu-ne pana la genunchi. O experienta cu adevarat superba. Coborarea noastra ne-a dus si pe langa Cabana Tamina si Cascada cu acelasi nume, dar timpul ne presa si am hotarat sa nu ne aventuram de data aceasta, dar promit ca ajungem si acolo si va arat ce superb este acel loc… Finalul traseului a fost un drum forestier ce ne-a dus pana la Timisu’ de Sus, de unde am luat un microbuz pana la Timisu’ de Jos, unde am lasat masina.

Cam atat despre mica mea vacanta, sper sa va placa fotografiile pe care le-am facut si va urez o zi buna si poteci cu soare.

ENGLISH:

Good day once again.

Last time i showed you how beautiful autumn can be and now that the seasons have changed, i thought that it’s time to show you the majesty of winter. And what better place to do this that in the mountains? 🙂 Thus i took a 2 day trip in „Piatra Mare” mountains, climbing all the way to Piatra Mare Peek. 2 days full of snow and joy, lots of sun and mulled wine at the chalet and of course lots of photos…

Our path started at a place called „Dambul Morii”, in the village of Timisu’ de Jos. At first we did not know what to expect, the wind was cold and the path was mostly mud. But as we kept going, the mud got covered by snow and the cold moved aside to let the sun’s warmth cover us. An easy trekk, but very beautiful. Slow going and with lots of breakes we managed to reach the chalet in the afternoon, a bit tired for our lack of stamina. Here we decided to stay out and do the peek the following day, so as not to risk being caught my night on the path… At the chalet we had a reservation to be sure we had a place to stay ( 0744.32.26.32 Mr. Attila Kovacs is the lodge keeper).

The evening was very nice at the lodge, with good food and warm tea or mulled wine 🙂 We had the surprise to find some board games at the lodge and so we played some Remi there… The lodge was recently renovated and looks really nice and most important it is quite warm in winter time 😀 And at night the view from here is incredible. Afar we see the lights of Brasov city flickering in the night and above us a sea of stars cover the whole sky. A breathtaking view indeed.

The next morning, but not very early, we had a delicious breakfast to gather energy for the rest of the day and we took off toward the peek. Depending on stamina, you can get there between 45 min and 1h:30, on a trekking path that gradually opens a view in all directions. From the peek we had the opportunity to admire the Bucegi mountain range covered in snows… Piatra Mare Peek – 1844m reached with pride by our little group and some other travelers we med around here 🙂

And from here we took the decision to not come back on the same path. Thus we followd the red cross and blu line markings toward Timisu’ de Sus. And it was worth it, because as much as the first dayt’s path was beautiful, this one was even more so 🙂 As far as the eye could see, there was only snow. We left our marks in the snow, sometimes falling all the way to our knees in it. An amazing experience. Our descent took us near Tamina chalet and the waterfall bearing the same name, but since time was short we did not adventure in the canyon this time, but i promise we will get there as well and show you what an amazing place it is… The end of our path took us on a forest road that lead all the way to Timisu’ de Sus, from where we took a bus to Timisu’ de Jos where we had left our car.

That is about it for now, i hope you enjoy the photos and i wish you all good and sunny days.

„Valea lui Stan”, reabilitata si in culori de toamna / „Stan’s Vale”, restored and in autumn colors

Pentru ca toamna este pe sfarsite, cred ca este timpul sa va arat peisajele superbe pe care le-am vazut in mijlocul acestui anotimp. Este vorba de „Valea lui Stan” din zona barajului Vidraru 🙂

Si desi aceasta nu a fost prima mea expeditie pe acest traseu, tot am ramas complet impresionat de peisajele vazute. In primul rand mentionez (pentru cunoscatori), ca traseul a fost renovat si toate scarile au fost inlocuite. Pentru necunoscatori, da, ati citit bine… scari. Traseul contine un numar de scari de diverse lungimi, si pozitionate la diverse unghiuri, dupa cum puteti observa in fotografiile de mai jos. Totusi nu lasati asta sa va sperie, deoarece traseul este destul de usor, putand fii pacurs de persoane de toate varstele, chiar si copii 🙂  Doar sa fiti pregatiti cu niste incaltaminte de schimb, deoarece va garantez ca o sa va udati putin 🙂

Un traseu absolut superb, cu multe cascade micute si ochiuri de apa. Faptul ca am avut ocazia sa il parcurg in mijlocul toamnei mi-a placut foarte mult, deoarece tot traseul era acoperit de frunze purpurii 🙂 Toamna isi lasase clar amprenta asupra acestor locuri. Copaci cat vezi cu ochii, in toate culorile vii ale toamnei, ne-au insotit tot timpul, izgonind complet orice forma de epuizare fizica. Apele curgand pe sub picioarele nostre in timp ce depaseam unul cate unul „obstacolele” traseului. Intr-un cuvant, superb 🙂

Si indiferent cat as incerca, cuvintele nu pot face dreptate peisajelor pe care le-am vazut, dar sper sa reusesc sa va transmit frumusetea locurilor prin aceste fotografii:

ENGLISH:

Since autumn is at it’s end, i think it’s time i show you some of the amazing scenery i have witnessed in the middle of this season. I will show you „Stan’s Vale” in the area of Vidraru Dam 🙂

And although this was not my first trip on this trail, i was completely impressed with the scenery i saw again. In the first place i have to mention (for those who know), that all the ladders on this trail have been replaced with new ones. For those who don’t know, yes, you read right… ladders. The trail contains a certain number of ladders of different lengths and at different angles, as you can see in the photos below. Don’t let this scare you, because the trail is easy enough, being accessible for persons of all ages, even little children. Just be prepared with a change of shoes, because i promise you will get a little wet 🙂

Absolutely an amazing trail, with many small waterfalls and tiny lakes. The fact that i had the opportunity to be here in the middle of autumn, was awesome, because the whole trail was covered by fallen crimson leaves 🙂 Autumn had just left her print on these places. Trees as far as you can see, all in lively colors, were with us all the way, banishing any  trace of exhaustion. Waters running under our feet while we passed one „obstacle” after another. In one word, amazing 🙂

And no matter how much i try, words will never do the scenery i have seen here any justice, but i hope i can succeed in giving you a glimpse to the beauty of these places: